Sărut mâna, părinte! from Mănăstirea Sihăstria Putnei on Vimeo.
Dumnezeu e creatorul nostru şi a tuturor bunătăţilor cu care noi ne hrănim sufleteşte şi trupeşte. Pentru toată hrana spirituală şi materială, prin care noi ne întreţinem viaţa aceasta, alimentându-ne şi îndulcindu-ne zilnic, suntem datori a ne ruga si a mulţumi lui Dumnezeu, Care ni le dă. Cei ce nesocotesc mana lui Dumnezeu care-i hrăneşte, sunt într-o mare eroare, pentru că nimic din ce este în jurul nostru nu e făcut de om, ci doar este modificat din cele făcute pentru noi de Dumnezeu.

Un alpinist a vrut să cucerească cel mai înalt munte. S-a pregătit pentru asta timp îndelungat şi în final a hotărât să se aventureze singur pentru a primi singur laurii victoriei.
Noaptea căzu grea pe înălţimile munţilor şi omul nu a mai văzut nimic. Totul era negru. Până şi luna şi stelele fuseseră acoperite de nori negri.
–Elena Grigorescu–
Perioada derulării pelerinajului: 19-26 iulie 2014
Participanţi: un grup de 23 enoriaşi ai bisericii Popa Rusu şi creştini din alte parohii, în frunte fiind preotul paroh Gheorghiţă Burlănescu cu familia;
Itinerar: Mănăstirea Ioan de la Rila (Bulgaria)- Tesalonic- Meteore- Ins. Corfu- Patras- Corint Loutraki- Atena- Ins. Eghina- Nea Makri- Ins. Evia- Man. Kato Xenia (Volos)- Valea Tempi- Tesalonic- Bucureşti.;
Scopul: închinarea la Sfintele Moaşte ale unor Sfinţi cunoscuţi ca făcători de minuni, tămăduitori şi ajutători şi la alte Sfinte odoare, să ne rugăm şi să bucurăm împreună.
Îmi scrie un intelectual foarte tulburat:
„Mă simt foarte rău. Cele dinafară toate îmi merg bine. Familia mea este unită în dragoste. Femeia mea este bună. Răul este că nu am pe nimeni căruia să îmi deschid inima. De aceea sunt mereu obosit sufleteşte. Femeia mea nu mă înţelege. Copiii sunt mici. Ce-mi rămâne de făcut? Cum să mă eliberez de această durere sufleteasca?”
Preluate de la Pr. Stoian Constantin – Parohia Izvorul Tămăduirii Iași
„Călugării şi-au făcut meserie din rugat pentru că ei au văzut că nu poate să existe meserie mai frumoasă decât să vorbeşti tot timpul cu Dumnezeu.” (9 ani)
„Călugării nu sunt aşa de vorbăreţi pentru că dacă îl lasă pe Dumnezeu să le vorbească toată ziua, ei s-au obişnuit să tacă mult, ca să-L asculte — că nu pot să-L întrerupă tocmai pe Dumnezeu.” (8 ani)
La moartea sa, petrecută la vârsta de 33 de ani, Alexandru cel Mare era stăpânul celui mai întins imperiu existent vreodată. Povestea celor trei dorinţe ale lui Alexandru aflat pe patul de moarte este pilduitoare pentru noi. Înainte de a-şi da sfârşitul, împăratul a vrut să arate oamenilor că moartea nu alege şi că toţi suntem egali în faţa ei, fie că suntem cerşetori sau împăraţi.
Era în vara anului 1947. Arhimandritul Cleopa pleca la Bucureşti să aducă obiecte bisericeşti pentru noul paraclis. Ajungând în capitală, părinţii de la Patriarhie l-au invitat la o întâlnire duhovnicească în casa profesorului universitar Alexandru Mironescu, unde erau deja adunaţi numeroşi preoţi, profesori şi credincioşi. Continuarea
–Minodora Danciu–

Într-o bună zi, un călător trecu pe la un înţelept faimos. Ştia de acest înţelept de multă vreme, dar nu fusese niciodată la el acasă. Imediat cum ajunse la poarta acestuia văzu că nimeni nu-l întâmpină.
— Elena Grigorescu —
Într-o sală de clasă a unui colegiu, un profesor ține cursul de filozofie.
– Să vă explic care e conflictul între știință și religie… Profesorul ateu face o pauză și apoi îi cere unuia dintre noii săi studenți să se ridice în picioare.