Tot ce am săvârșit fără rugăciune și nădejde bună, ne este pe urmă vătămător și fără preț (Sf. Marcu Ascetul).

Roagă-te stăruitor la orice lucru, ca unul ce nu poți face nimic fără ajutorul lui Dumnezeu (Sf. Marcu Ascetul).

Nimic nu ajută mai mult lucrării ca rugăciunea și pentru a câștiga bunăvoința lui Dumnezeu, nimic nu este mai de folos ca ea (Sf. Marcu Ascetul).

Rugăciunea neîmprăștiată e semn de iubire față de Dumnezeu la cel ce stăruie în ea. Negrija de ea și împrăștierea ei e dovada iubirii de plăceri (Sf. Marcu Ascetul).

Rugăciunea este ridicarea minții și voii noastre către Dumnezeu (Avva Evagrie Ponticul).

Rugăciunea este leacul mâhnirii și urâtului (Sf. Nil Sinaitul).

Cel ce nu are rugăciune curată de gânduri nu are armă de luptă (Cuviosul Isihie Sinaitul).

Dacă cineva nu se socotește păcătos, rugăciunea lui nu este primită de Dumnezeu (Sf. Isaac Sirul).

Dumnezeu nu primește o rugăciune tulbure, izvorâtă dintr-o inimă care cugetă cele necuvenite (Avva Isaia Pustnicul).

Fără rugăciune nici o virtute nu se poate păstra (Sf. Simeon Noul Teolog).

Fericită este mintea care, în vremea rugăciunii, se face nematerială și săracă de toate (Avva Evagrie Ponticul).

Dacă vrei ca rugăciunea ta să zboare până la Dumnezeu, dă-i două aripi: postul și milostenia (Sf. Isaac Sirul).

Să nu te mândrești când te rogi pentru alții și ești ascultat, pentru că ceea ce a lucrat și a săvârșit este credința lor (Sf. Ioan Hrisostom).

Rugăciunea golește cugetarea de toată nălucirea materială a gândurilor rele (Cuviosul Isihie Sinaitul).

Starea cea mai înaltă a rugăciunii este aceea când mintea a ajuns în afară de trup și de lume, devenind cu totul imaterială (Sf. Maxim Mărturisitorul).

Oglinda credinciosului este rugăciunea (Patericul).

Roagă pe Dumnezeu să deschidă ochii inimii tale și vei vedea folosul rugăciunii (Sf. Marcu Ascetul).

Cel ce pune capăt rugăciunii începe a păcătui (Sf. Efrem Sirul).

Mișcă-ți mintea necontenit la rugăciune și vei împrăștia gândurile care stăruie în inimă (Sf. Talasie Libianul).

Dacă te rogi lui Dumnezeu pentru ceva și El întârzie să te asculte, nu te scârbi pentru aceasta. Tu nu ești mai înțelept decât El (Sf. Isaac Sirul).

Unește-ți rugăciunea cu vegherea, căci vegherea curățește rugăciunea și rugăciunea curățește vegherea (Cuviosul Filotei Sinaitul).

Rugăciunea fără dragoste nu este ascultată, pentru că numai dragostea deschide ușile rugăciunii (Sf. Efrem Sirul).

Păzește-te de neînfrânare și ură și nu vei întâmpina piedică în vremea rugăciunii tale (Sf. Talasie Libianul).

Cine se roagă neîncetat este înger pământesc (Avva Evagrie Ponticul).

În vremea aducerii aminte de Dumnezeu, înmulțește-ți rugăciunile, pentru ca, atunci când Îl vei uita, El să nu te uite (Sf. Marcu Ascetul).

Dragostea și înfrânarea curățesc sufletul, dar mintea este luminată de rugăciunea curată (Sf. Talasie Libianul).

Cel ce se mărginește numai la facerea rugăciunii exterioare nu poate dobândi pacea (Sf. Simeon Noul Teolog).

Cel ce știe să se roage bine știe să și trăiască bine (Fericitul Augustin).

Rugăciunea este trebuitoare sufletului ca răsuflarea trupului (Sf. Ioan Hrisostom).

Rugăciunea este cununa virtuților (Sf. Maxim Mărturisitorul).

Rugăciunea este unitatea de măsură a dragostei (Fericitul Augustin).

Rugăciunea este vlăstarul blândeții și al lipsei de mândrie (Avva Evagrie Ponticul).

Rugăciunea este cea mai mare tortură și groază pentru duhurile rele (Sf. Nil Sinaitul).

Fără rugăciune viața noastră duhovnicească flămânzește, încetează și moare (Sf. Ioan Hrisostom).

Mărturia minții iubitoare de Dumnezeu este rugăciunea (Avva Ilie Ecdicul).

Cel ce ține minte răul nu se poate ruga curat (Sf. Marcu Ascetul).

Dacă ești răbdător, pururea te vei ruga cu bucurie (Avva Evagrie Ponticul).

Rugăciunea împreună cu meditarea duhovnicească este pământul făgăduinței, în care curg laptele și mierea cunoștinței tainelor dumnezeiești (Avva Ilie Ecdicul).

Cum puteți pretinde ca Dumnezeu să ia seama la rugăciunea voastră, dacă voi înșivă nu luați seama la rugăciune ? (Sf. Ciprian).

Nimic nu-i mai dulce ca rugăciunea (Sf. Ioan Hrisostom).

Citirea dumnezeieștilor Scripturi strânge mintea care se rătăcește și dă cunoștința de Dumnezeu (Sf. Efrem Sirul).

Cuvântul lui Dumnezeu este secerătorul a toată răutatea și neștiința (Sf. Maxim Mărturisitorul).

Cuvântul lui Dumnezeu este pâine cu care se hrănesc sufletele flămânde de Dumnezeu (Sf. Grigorie Teologul).

Cuvântul lui Dumnezeu este mai de preț decât orice comoară, căci face pe om fericit prin adevăr (Clement Alexandrinul).

Înțelesul Sfintei Scripturi nu se descoperă celor necredincioși sau nevrednici (Origen).

Lucrarea proprie minții este să se ocupe neîncetat cu Cuvintele lui Dumnezeu (Sf. Talasie Libianul).

Cuvântul lui Dumnezeu, fiind desăvârșit, face pe om desăvârșit (Sf. Maxim Mărturisitorul).

Un suflet care nu este dres cu cuvintele lui Hristos ca și cu sare, acela se strică și dă naștere la viermii păcatelor (Sf. Metodie).

A nu ști Scriptura e un neajuns pentru om, dar cel ce o cunoaște și o neglijează are un îndoit neajuns (Sf. Efrem Sirul).

Cercetează Scripturile și vei afla poruncile; fă cele zise și te vei izbăvi de patimi (Sf. Talasie Libianul).

Cel ce vede din Scripturi numai Duhul, fără închipuiri, cu mintea eliberată de lucrarea simțirii, a aflat pe Dumnezeu (Sf. Maxim Mărturisitorul).

Focul rugăciunii și al meditației Cuvântului lui Dumnezeu să ardă pururea pe altarul sufletului tău (Cuviosul Ioan Carpatiul)

(Fragment din lucrarea ”Viața în duh filocalic” ~ antologie filocalică ~Editată de Mănăstirea Pissiota; București, 1999)