— Lector univ. dr. Iulia Gonţa —

Joi, 4 septembrie 2014, enoriaşii bisericii Popa Rusu au donat cărţi românilor din Valea Timocului, Serbia. Acţiunea a fost iniţiată de slujitorii bisericii în urma apelului de ajutor al românilor din estul Serbiei, care au fost în decursul istoriei supuşi unei politici de deznaţionalizare, fiind prigoniţi, ignoraţi şi lipsiţi de dreptul de a-şi păstra identitatea. În prezent este cunoscut faptul că comunitatea românească din Serbia ani în şir a fost privată de dreptul de a studia limba maternă.

Pentru a ajuta poporul român din Valea Timocului să-şi păstreze limba şi tradiţia strămoşească, dar şi pentru a face cunoscută poporului sârb cultura româneascâ, Părintele Gheorghiță Burlănescu, paroh al Bisericii Sfânta Treime – Popa Rusu, a propus enoriaşilor să doneze românilor din Serbia cărţi scrise în limba română. Aceste cărţi urmau să intre în posesia bibliotecii înfiinţate de Comitetul pentru drepturile omului din oraşul Nigotin, Serbia (http://www.chris-negotin.org/Odbor/ro/index-ro.php).

A urmat o perioadă în care oamenii, mânaţi de dragoste, devotament şi responsabilitate pentru poporul lor, au adus literatură artistică, manuale şcolare şi cărţi de învăţătură a credinţei creştin-ortodoxe. În acest interval de timp o parte de enoriaşi s-au ocupat de inventarierea lor. Lista cărţilor oferite a ajuns la 1479 de titluri, ceea ce denotă generozitate şi implicarea creştinilor în misiunea de ajutor pentu salvarea românilor din Valea Timocului, o regiune cu o numeroasă populaţie vorbitoare de limba română, care până la schimbările democratice din Serbia a fost privată de dreptul la statutul de minoritate națională.

Îngrijoraţi de fosta politică de deznaţionalizare a Republicii Socialiste Serbia, am luat măsuri preventive, pentru a trece cu succes Dunărea şi am întocmit acte justificative şi necesare pentru acţiunea pe care am întreprins-o. Dorim să ne exprimăm pe această cale mulţumiri Doamnei Denisa Olteanu, consilier superior la Ministerul Culturii, pentru consultare privind documentele necesare şi Domnului Vladimir Bulat, consilier superior la Ministerul Culturii, care ne-a ajutat la redactarea şi elaborarea actelor necesare donaţiei.

Ajunşi în Serbia, am fost uimiţi, dar bucuroşi că localnicii, cărora ne-am adresat pentru a ne ghida să ajungem la destinaţie, ne explicau traseul în limba română.

La Negotin am fost primiţi de reprezentanţii Comitetului pentru drepturile omului cu multă căldură. De la ei am aflat că în această regiune nu există şcoli cu predare în limba română, însă tineretul învaţă limba maternă de la părinţi şi bunici. Românilor din Timoc li s-a aplicat un program agresiv de asimilare forțată, care a durat zeci de ani. Dascălii români au fost înlocuiți de dascăli sârbi, care nu vorbeau româneşte.

Pentru a contracara acest proces şi pentru a readuce cultura românească în familiile româneşti, Domnul Duşan Pârvulovici, fondatorul şi preşedintele Comitetului pentru Drepturile Omului din Nigotin, împreună cu Domnul Ljubisa Barbulovic, vicepreşedintele Comitetului pentru Drepturile Omului din Nigotin, în prezent lucrează la un proiect prin care doresc să aducă graiul românesc în fiecare casă, în care se doreşte a fi vorbit şi ascultat. În acest scop a fost lansată agenţia de presa ”Timoc Press”(http://www.timocpress.org/), care realizează programe atât din propriul studio, căt şi de pe teren. Această agenţie emite ştiri, muzică, documentare, material audio şi video despre istoria, originea, limba şi obiceiurile românilor.

Duşan Pârvulovici

Ljubisa Barbulovic

În timpul întâlnirii noastre Domnul Duşan Pârvulovici ne-a relatat despre activităţile românilor din Serbia, organizate de Comitetul pentru Drepturile Omului şi de agenţia „Timoc Press”, oferindu-ne imagini cu sărbătorirea Zilei Limbii Române de către românii din Serbia, „Limba noastră rumânească – pod pestă Dunăre” (https://www.youtube.com/watch?v=-kgFEtlW5hk). Iar Domnul Ljubisa Barbulovic ne-a descris un eveniment important pentru românii din diasporă, „Universitatea de Vară IZVORU MUREŞULUI”, care a avut loc în perioada 11-16 august 2014 (http://www.timocpress.org/index.php/ro/agentia-de-presa/politica/1830-universitatea-de-vara-izvoru-muresului-11-august-2014).

În urma discuţiilor cu reprezentanţii Comitetul pentru Drepturile Omului din Nigotin  am aflat că în prezent putem ajuta romanii din  Valea Timocului, contribuind la dezvoltarea reţelei mass-media. În acest scop, tinerii din România care doresc să se implice în organizarea evenimentelor cu caracter cultural, cu precădere studenţii de la facultăţile de jurnalism, sunt invitaţi să-şi desfăşoare practica de specialitate prin care să capete experienţă în domeniu şi să se angajeze la activităţi legate de viaţa comunităţii românilor din Valea Timocului, activând în Comitetul pentru Drepturile Omului din Nigotin şi în cadrul agenţiei de presă ”Timoc Press”. Persoanele care aspiră la păstrarea idealurilor româneşti şi doresc să contribuie la salvarea identității etnice a românilor din această zonă sunt invitaţi să-şi aducă contribuţia, iar gazdele ne-au promis să le asigure voluntarilor cazare pe perioada activităţii.
Precizăm că Comitetul pentru Drepturile Omului din Nigotin este o organizaţie neguvernamentală, apolitică şi non-profit înfiinţată în 17 iulie 1999 cu scopul de a apăra drepturile omului, iar agenţia de presa ”Timoc Press” promovează tradiţia, cultura şi limba română.

Este important să adăugăm că la Negotin credincioşii români au posibilitatea să se roage în limba maternă, alături de Părintele paroh Boian Aleksandrovici, în incinta bisericii cu hramul ”Sfântul  Mucenic Ioan Valahul” (http://www.daciaortodoxa.ro/ro/structura/parohii/46-parohia-ortodox-roman-din-nigocin-negotin.html). Ulterior am aflat că parintele Boian Aleksandrovici a contribuit mult la recunoaşterea identităţii naţionale a românilor din Serbia şi a promovat oficierea slujbelor religioase în limba română în biserica pe care tot el a ridicat-o (https://www.youtube.com/watch?v=DExh76a3HfA).

După ce am predat cărţile enoriaşilor, am fost însoţiţi de gazde pană aproape de hotar. La o intersecţie de drumuri am oprit maşinile ca să admirăm o troiţă ridicată de ei.

Am plecat de pe pământul sârb cu sentimentul că ne vom revedea şi cu convingerea că românii din Serbia sunt puternici pentru că au simţul de comuniune, dorinţa de a rezista şi credinţa că vor păstra cu orice preţ cultura şi limba, tradiţiile şi originile lor.

“Cine are o limbă are o credinţă. Cine are o credinţă, are o biserică. Cine are o biserică, are o ţară” (Grigore Vieru).